miercuri, 14 decembrie 2011

Sa ne decoram... Craciunul

In zilele noastre se gasesc in magazine o multime de decoratiuni frumoase de Craciun pentru brad sau pentru casa, insa parca au un farmec aparte cele confectionate acasa de cei mici sau cei mari.

Inspirata de revista "Lucru de mana", numarul de toamna 2011, m-am incumetat si eu sa-mi incerc puterile.


Cel mai greu a fost sa reproduc sabloanele decoratiunilor, pentru ca in revista erau la scara mica. In loc sa folosesc procedeul propus de coasere pe hartie, am preferat sa reproduc modelele de Craciun preferate pe etamina, cu punct in cruce.

Mai intai am estimat dimensiunea ferestrei in care va fi inserata cusatura, apoi am redimensionat sabloanele:


Decupati fereastra rotunda pe o fata de carton si apoi conturati cercul pe dosul celei de-a doua fete, ca sa nu riscati descentrarea acesteia.

Dupa ce ati cusut modelele le puteti decupa dupa forma cercului, dar cu 2-3mm mai mare, ca sa nu se vada.


Decupati dintr-o coala de desen mai groasa un cerc cu cativa mm mai mare decat fereastra decoratiunii si apoi lipiti modelele cusute fata-verso; decupati excesul de etamina si potriviti in fereastra decoratiunii. Daca este nevoie, mai decupati putin marginile cercului, ca sa permita lipirea cat mai etansa a celor doua fete ale decoratiunii. Eu am lipit mai intai modelul cusut pe o fata, apoi pe dosul fetei ramase am lipit mai intai agatatoarea si doua bentite in partea de jos si abia dupa aceea am lipit cele doua fete una de cealalta. Daca vi se par prea simple (mie asa mi s-au parut) se mai pot impodobi cu stickere sau alte decoratiuni mici lipite pe ici-pe colo.

Iara ce am obtinut:




Intre timp am descoperit modelele nordice si voi lucra cateva pentru acasa, la cererea Mariei :) Nu stiu de ce am impresia ca oricate as coase, tot nu vor fi destule :)

Si cu asta am cam incheiat proiectele de Craciun; sper ca saptamana viitoare sa-mi pot relua lucrul la goblenul cu ceas, pregatindu-ma si pentru tabloul nou-nascutei Ingrid - sablonul, atele, panza...

marți, 13 decembrie 2011

Am cu ce ma lauda!

Am reusit sa termin de mesterit felicitarile de Craciun de anul acesta. Printre picaturi, cu teama in suflet ca n-o sa reusesc sa le termin la timp si mai rau, ca n-o sa iasa bine, dar pana la urma... unde este vointa, este si putinta :)

Am ales doua modele pentru felicitari; unul inspirat de docrafts, iar celalalt de numarul de toamna 2011 al revistei "Lucru de mana".

1. Felicitarea bradut

Am croit mai intai sablonul dupa care se decupeaza felicitarea, pornind de la forma si dimensiunea pe care doream sa le aiba in final. Prin urmare am desenat un triunghi isoscel (forma si dimensiunea finale) si am decupat trei astfel de triunghiuri pe care apoi le-a unit pe laturile lungi; astfel am creat sablonul. Atentie insa! Baza si inaltimea triunghiului iti permit sau nu introducerea lor in plicurile standard; lucru pe care eu l-am neglijat si am aflat ca nu prea au loc intr-un plic A5 (cativa mm prea ingust) :(


Cand o impaturesti arata asa:


Ceea ce-i permite ca odata deschisa sa stea "in picioare", pentru ca formeaza o prisma.

Decorezi fetele asa cum doresti. Eu am cumparat din timp niste decoratiuni speciale pentru Craciun (se gasesc de cativa ani peste tot) si panglicuta si iata cam ce-a iesit:


2. Felicitarea cusuta

Am ales sablonul preferat din revista, l-am adus la dimensiunea dorita (l-am marit putin) si l-am tiparit:


Apoi am ales o foaie de bloc de desen mai groasa (160 sau 180g/cmp). Am taiat o bucata din coala de desen si apoi am suprapus desenul meu pe ea. Am intepat punctele desenului cu cate un ac pentru a forma gaurile in care voi trece cu ata; recomand sa faci acest lucru peste o patura groasa sau o perna de canapea, ca sa intre usor acul si sa nu zgarii suportul pe care lucrezi. O sa ai nevoie si de un degetar, ca sa nu te zgarie capatul acului pe degetul cu care intepi. Iata ce am obtinut:


Nu-i prea vesel, nu-i asa? :) De aceea tine modelul langa tine tot timpul si incepe cu partea mai simpla, ca sa te poti orienta mai usor pe masura ce avansezi.


Daca ai uitat sa intepi o parte din model, nu te panica (asa cum am facut eu), mai bine coase tot ce e deja intepat si revii dupa aceea pentru pozitionarea elementului uitat; este aproape imposibil sa mai suprapui exact desenul peste modelul tau. Eu am incercat sa intep elementul uitat pe hartia necusuta si desigur ca am esuat pozitionarea corecta; a trebuit sa refac din nou intepaturile astfel incat sa nu se observe :( 


Dupa ce am terminat de cusut, am taiat desenul pe margine cu o foarfeca zimtata:

Si apoi l-am aplicat pe felicitare. Am mai adaugat o fundita si un mic cartonas pentru urarea de Craciun. Daca vrei o poti lasa si asa.


Ramane doar sa o scriu si sa o trimit :) 

In curand voi povesti despre decoratiunile de Craciun; inca mai lucrez la cele pentru acasa si Maria ma intreaba in fiecare zi cand le termin :)

joi, 8 decembrie 2011

Farmecul modelelor nordice

Oare cine nu a auzit macar de modelele nordice? Au devenit faimoase mai ales in ploverele tricotate, dar pot fi folosite cu succes si cusute, mai ales cand vine vorba de decoratiunile de Craciun.

                                                  sursa foto

                                    sursa foto

Si desi am crezut c-am terminat cu decoratiunile de Craciun, m-am hotarat astazi sa mesteresc cateva si pentru noi, acasa, cu modele nordice. Cu ceva simplu, desigur, ca sa nu-mi "prind urechile" prea rau :)

Uite de exemplu doua modele simpatice de braduti:


Si modelele traditionale inspirate de fulgii de zapada:

Asa ca redeschid chiar de azi atelierul de Craciun :)

marți, 6 decembrie 2011

Proiect de sarbatori

Proiectul meu de sarbatori include felicitari si decoratiuni. Primele realizari sunt aproape finalizate printr-o mobilizare demna de ajunul de Sf. Nicolae. Mai e putin si ma voi putea lauda cu rezultatul final :) Iar daca va ganditi la cateva surprize de Craciun sau doar doriti sa va decorati frumos casa de sarbatori, va propun cateva modele ce pot fi cusute (cross-stitch). Doar sa nu uitati ca astazi este sarbatoare si nu coasem!


La multi ani de Sf. Nicolae!

luni, 28 noiembrie 2011

Felicitari cusute

Odata cu recent reinstaurata pasiune pentru lucrul de mana, n-a trecut prea mult pana mi-am inercat puterile cu primele felicitari. Doream sa ofer celor mai bune prietene ceva mai mult, ceva unic de ziua lor. M-a stimulat articolul din revista "Lucru de mana" din iarna 2010/2011. "Ce idee buna!" m-am gandit:


Desigur, de-acolo am pornit, dar am ajuns aici:



folosindu-ma de o alta idee, numita "scrapping", care presupune utilizarea unor decupaje de hartie, imagini si alte tipuri de materiale pentru a realiza o imagine - un fel de colaj, dar care poate folosi in aceeasi masura stampile, capse, cusaturi, margele, cristale, panglici de tot felul - limita tine numai de imaginatie. Desigur, fiind abia la inceput, scrapping-ul meu a fost mai timid, dar si pentru ca am vrut ca pana la urma cross-stich-ul sa ramana vedeta :)

Iata o felicitare reusita executata in stilul despre care v-am povestit:


Si scrapframe-ul facut de Maria in clasele primare :)



Orice poate fi "scrapped" - felicitari, cutii de cadou, tablouri, rame, albume, semne de carte, decoratiuni de tot felul.


Daca ati vazut filmul "Viata pentru sora mea (My Sister's Keeper)" poate va amintiti ca personajul principal lucra la un scrapbook in care cerea iertare familiei pentru felul in care boala ei le-a afectat vietile:


Dar sa incheiem pe un ton optimist, pentru ca se apropie Sarbatorile si nu e deloc prea devreme sa incepem sa lucram la felicitarile si cadourile de Craciun. Am cateva idei si sigur voi face un drum la magazinul pentru hobby-uri, cu lucruri multe, marunte si frumoase, ca sa iau materiale potrivite.

Sper ca v-am dat cateva idei; daca nu, incercati si aici - foarfeca si lipici are oricine - sau aici si aici - pentru cei care se simt bine cu acul in mana. Spor la treaba!

duminică, 27 noiembrie 2011

Camera cu goblenuri

In camera de zi, reamenajata acum doi ani, am reusit sa adun pe un perete cateva din goblenurile lucrate de bunica mea (au mai bine de 20-30 de ani) si de mine (prin adolescenta). Modelele sunt vechi si sunt sigura ca multi au prin case aceste tablouri cusute, ca pe vremea aceea nu prea aveam de unde alege sau cu crea modele noi, originale.






Am constatat cu stupoare cu cativa ani in urma ca multa lume (oameni de varsta mea sau ceva mai tineri) nu auzisera de goblenuri: "Ce-i aia? Cum adica tablou cu goblen? Daca e cusut, n-ar trebui sa stea pe masa? Eu n-as pune asa ceva pe perete! Mai bine postere!" Am oftat cu tristete, caci concluzia era una singura - nu doar ca arta goblenului e pe duca la noi, dar nici macar ca antichitate nu mai gaseste apreciere.

Asa ca m-am hotarat, atat cat pot, sa schimb si eu ceva. Voi incepe sa lucrez un tablouas cadou pentru a celebra nou-nascuta unei prietene, voi coase anul viitor un tablou pentru o matusa care se plangea ca e singurul obiect de arta care-i lipseste din casa (in rest avea de toate felurile, din toate colturile lumii). De anul a acesta am inceput sa mesteresc si felicitari cu goblen, dar despre asta intr-o alta postare.

miercuri, 23 noiembrie 2011

Ce lucrez acum

Ei, "acum" e cam mult spus. De fapt, lucrez printre picaturi, dar picatura cu picatura se aduna :) Acum un an ma aflam prin Geneva si in orasul vechi am intalnit Merceria Catherine care m-a atras de la prima privire. Paradisul iubitorilor de cusaturi! Bine-nteles ca, desi m-am tinut tare, n-am putut pleca de-acolo cu mana goala. Doua modele mi-au luat ochii, dar din cauza pretului a trebuit sa ma opresc la unul singur. L-am ales pe cel care am crezut ca-mi va aduce cel mai bine aminte de Elvetia.


Pe atunci nu stiam ca o sa si am timp sa-l lucrez, dar intre timp lucrurile s-au mai domolit in viata mea si pot spune ca am progresat destul, tinand cont ca am lucrat sporadic.




Are punct in cruce, punct de goblen pentru umbre, punct in urma acului pentru contururi; este destul de provocator. Mariuca mea inregistreaza cu satisfactie progresele. Aseara am inceput sa "cladesc"casuta, care dintr-o eroare care-mi scapa (desi am constat-o si cand am cusut literele din "WELCOME") va fi cu un punct mai lata. Desigur, am facut cateva greseli; n-am stiut sa-mi pozitionez prea bine centrul tabloului, am gasit gresit cateva nuante si am pozitionat clopotelul cu un rand mai sus. Per ansamblu insa, balbele nu sunt vizibile. Asa ca pot spune ca sunt multumita de progrese. Foarte curand insa ma voi intrerupe, pentru ca voi incepe proiectele de iarna. Dar despre asta, intr-o alta postare.

La inceput a fost...

... o bunica asa cum ar trebui sa fie toate bunicile, care cu rabdare si talent mi-a pus in mana primul goblen, o mama pasionata de tricotaje, care mi-a pus in mana primele andrele. Uite-asa amintirile copilariei au un farmec aparte cu clinchet de andrele, goana dupa atele din care se-ntrupeaza goblenul, dupa sabloane, modele menite sa ne scoata din anonimat in acele vremuri in care uniforma era tinuta de baza, iar in magazine nu prea aveai de unde alege.

Iata ca dupa un timp in care stresul mi-a sugrumat existenta pana la disparitia totala a placerii oferite de lucrul de mana, a sosit momentul in care pot relua aceasta pasiune. Si chiar daca fata mea, ca alte tinere din ziua de azi, a auzit de ac si ata doar in povesti, sunt totusi ferma pe pozitie si voi refuza sa fiu facuta baba doar pentru ca in lumea noastra arta lucrului de mana pare desueta. Ma consoleaza admiratia din vocea ei cand exclama "Mami, ce frumos ai cusut!".

Si nu in ultimul rand, existenta acestui blog i se datoreaza lui Melly, cea care m-a vizitat la o pauza de ceai, m-a inspirat si careia ii multumesc.